![]() |
|   | Home | Programe de cercetare | Membri | Specializarea EIA | Masterat SCIA | Laboratoare |
|   |
Home Programe de cercetare Membri Specializarea EIA Masterat SCIA Laboratoare |
  | Proiectul SAHA |
||
| Rezumat: |
Utilizarea actionarilor hidraulice la bordul aeronavelor, pe langa avantajele incontestabile pe care le aduce, prezinta si unele inconveniente majore. Un astfel de inconvenient il reprezinta rezerva limitata de lichid hidraulic de la bord. Pierderea accidentala a lichidului hidraulic va conduce inevitabil la imposi- bilitatea actionarii comenzilor de zbor, ceea ce reprezinta o situatie critica de zbor. Avionul nu mai poate fi controlat in nici un fel de pilot, rezultatul final fiind pierderea aeronavei. |
![]() |
|||
|   | SAHA |   |   |
In vederea eliminarii acestui inconvenient a aparut ideea ca fiecare suprafata de
comanda a aeronavei sa aiba o actionare proprie, independenta de celelalte, astfel
incat la aparitia unei defectiuni la una dintre actionari sa ramana in functiune
celelalte suprafete de comanda, permitandu-se astfel aducerea in siguranta la sol
a aeronavei.
S-a incercat mai intai realizarea unor servoactuatoare electrice. Datorita
puterilor foarte mari necesare actionarilor suprafetelor de comanda ale avioanelor
de transport sau ale avioanelor supersonice, nu s-a reusit inca obtinerea unor
servoactuatoare electrice de dimensiuni convenabile utilizarii la bordul aeronavelor.
Problema care a aparut a fost griparea rapida a reductorului mecanic.
In aceasta situatie s-a revenit la ideea actionarilor hidraulice, dar realizate sub
forma unor circuite hidraulice locale, compactizate, care sa aiba greutate redusa,
rezerva proprie de lichid hidraulic si sa ocupe un spatiu restrans la bord. In acest
caz nu mai este necesar sa se utilizeze reductoare mecanice.
Ideea realizarii unui servoactuator foarte compact presupune simplificarea la
maximum a circuitului hidraulic. S-a ajuns astfel la eliminarea clasicelor servovalve
electro-hidraulice. Intregul sistem de actionare este compus acum din:
- motor electric de actionare,
- pompa hidraulica bidirectionala,
- cilindru hidraulic de actionare,
- hidroacumulator care sa asigure rezerva de lichid hidraulic,
- filtre si supape necesare bunei functionari a sistemului.
In absenta servovalvei, controlul propriu-zis al actionarii, denumita acum
actionare hidrostatica, se va face prin intermediul motorului electric. Prin
modificarea turatiei si sensului de rotatie al acestuia lichidul este vehiculat de
catre pompa intre camerele cilindrului hidraulic, obtinandu-se astfel pozitionarea
dorita a suprafetei de comanda.
Proiectul urmareste punerea la punct a prototipului unui astfel de servoactuator
hidrostatic, care sa fie utilizat la bordul aeronavelor. Activitatile principale
desfasurate in cadrul proiectului vizeaza:
- identificarea principalelor probleme ridicate de un servoactuator
hidrostatic,
- elaborarea schemei functionale si modelelor matematice ale
servoactuatorului,
- alegerea componentelor schemei functionale,
- elaborarea algoritmilor de control pentru servoactuator,
- realizarea proiectului prototipului si a documentatiei de executie.
Echipa. de cercetatori de la Universitatea din Craiova isi focalizeaza activitatea
in directia obtinerii unor modele matematice cat mai eficiente (cat mai simple dar si
care sa ofere o precizie cat mai buna), precum si directia elaborarii unor algoritmi
de control pentru servoactuator.
Detalii despre activitatea desfasurata in cadrul proiectului se pot gasi pe site-ul
www.incas.ro. |
|
|   |
Date generale Consortiul proiectului Rezumat |
||||